Kostas. Powered by Blogger.

Sunday, September 5, 2010

Duminica a XV a dupa Rusalii-porunca cea mai mare


Prima duminică după inceputul noului an bisericesc, ne învaţă şi ne arată care este cea mai mare poruncă: "Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta,cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău"(Mt.22,37)... şi care este cea mai bineplăcută poruncă a lui Dumnezeu-iubirea aproapelui, ca pe tine insuţi.
În aceste porunci, este toată esenţa Scripturii ce cuprinde Legea şi Proorocii.Domnul, formulează diferit aceste porunci fiindcă"dragostea este un adânc al iluminarii" – Sfantul Ioan Scararul .
Aiubi cu toată inima, este ati sfinţi inima pentru ca să nu devină pătimaşă.
A iubi cu tot sufletul, e a avea voinţă de fapte reale mântuitoare, căci "Suflet desavârsit e acela a carui putere patimitoare inclina cu totul spre Dumnezeu "..."Pentru aceste cinci pricini se opreste sufletul de la păcate: sau pentru frica oamenilor, sau pentru frica judecătii, sau pentru rasplata viitoare, sau pentru dragostea lui Dumnezeu, sau in sfarsit pentru mustrarea constiintei" – Sfantul Maxim Marturisitorul.
A iubi cu tot cugetul - "cel ce are mintea pironita in dragostea de Dumnezeu dispretuieste toate cele vazute si insusi trupul sau, ca pe ceva strain"(Sfantul Maxim Marturisitorul)şi gândurile,cugetele nu pot ajunge necurate, rele, ci sfinţătoare pe deplin.

Desavarsirea iubirii se cuprinde in unirea cu Dumnezeu; sporirea in iubire este impreunata cu o negraita mângaiere, desfatare si luminare duhovniceasca. La inceputul nevointei, insa, ucenicul iubirii trebuie să poarte o lupta crancena cu sine insusi, cu firea sa adanc vatamata: raul care a intrat prin cadere in firea noastra s-a facut pentru ea lege, care lupta si se razvrateste impotriva Legii lui Dumnezeu, impotriva legii sfintei iubiri.
Iubirea de Dumnezeu este un dar al lui Dumnezeu in omul care s-a pregatit prin curatia inimii, a mintii si a trupului pentru primirea acestui dar. Pe masura treptei pregatirii este si treapta darului, pentru ca Dumnezeu este Drept-Judecator si in milostivirea Sa.
Iubirea de Dumnezeu este pe de-a-ntregul duhovniceasca: “ce este nascut din Duh, duh este”(In.3,6).

Iubirea se cultivă prin rugăciune,viată curată şi smerenie.Azi în lume pentru că a slăbit rugăciunnea, a slăbit şi focul iubirii.“Să slujim lui Dumnezeu dupa buna plăcerea Lui, cu evlavie si cu sfială: căci Dumnezeul nostru este foc mistuitor“. (Evr. 12, 28, 29).
Dumnezeu a iubit mai întâi şi a lăsat omului libertatea de alegere, pentru că numai ceea ce face omul în mod liber capătă valoare morală, este meritoriu sau nemeritoriu în faţa lui Dumnezeu.În înţelepciunea Iubirii Sale nemărginite, Dumnezeu, prin Fiul Său, a aşezat pe pământ Împărăţia milei şi răbdării Sale, rezervându-Şi pentru Ziua Judecăţii exercitarea prerogativei de Judecător preadrept pentru faptul de a fi refuzat să iubească, Iubirea.
Nicolae Cabasilas spune foarte frumos: „Dumnezeu se arată, dezvăluindu-Şi iubirea… Respins, el aşteaptă la uşă… Pentru tot binele pe care ni l-a făcut, El nu ne cere, în schimbul ştergerii datoriei, decît iubirea”.
Sfântul Isaac spune că „păcătoşii din iad nu sunt lipsiţi de dragostea dumnezeiască”, dar aceeaşi iubire “devine suferinţă în cei condamnaţi şi bucurie în cei aleşi”.Să luam aminte!

0 comments:

Adresa E-mail+situl parohiei

kmarinei@gmail.com

http://savinesticolonie.iasi.mmb.ro/

a

Subscribe Now:

  © Blogger templates The Professional Template by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP